Facultatea de Litere - Universitatea din Craiova

     

Facultatea de Litere

Argotica

TitleUniv

Revistă internaţională de studii argotice

ISSN: 2286-3893

ISSN-L: 2286-3893

Prezentare|Redacţie|Comitet ştiinţific|Norme de tehnoredactare|Număr curent|Teme viitoare|Arhivă|Contact


Apel la publicaţii

Argotica1

Revista online ARGOTICA, Nr. 1(9)/2020
ISSN: 2343-7200

Argou şi plurilingvism

 

Comunităţile care împărtăşesc acelaşi argou pot astfel exploata un repertoriu lingvistic care este mai variat decât cele care nu o fac. Dacă, în majoritatea cazurilor, acest repertoriu este utilizat de comunităţi monolingve, este rar, dar foarte interesant să vedem ce se întâmplă când este o comunitate multilingvă cea care împărtăşeşte un jargon comun. În acest caz, într-adevăr, comunitatea se poate baza pe surse şi reguli lexicale de formare neologică plurală, provenind din diferite limbi sau dialecte.

Spaţiile geografice sau socio-culturale par să favorizeze acest tip de situaţie: zonele de frontieră dintre diferite limbi, prezenţa minorităţilor lingvistice nomade sau nu, suburbiile marilor oraşe sau ale oraşelor maritime, unde populaţia este în mod normal multietnică, favorizează existenţa jargonului în contexte multilingve. Se întâmplă adesea ca unele comunităţi nomade care împărtăşesc acelaşi argou să ajungă să înveţe limbile şi dialectele comunităţilor sedentare cu care vin în contact în timpul călătoriilor.

În acest sens, putem da exemplul Alpilor, unde jargonul meseriilor este folosit de comunităţi plurilingve, sau al Europei, unde nu este neobişnuit să găseşti comunităţi care împărtăşesc acelaşi jargon şi care intră în contact cu minorităţi etnice precum rromii, sinti sau evreii, acestea din urmă având un repertoriu lingvistic foarte larg.

Alte cazuri interesante sunt contextele multilingve legate de imigraţie, în special în oraşele mari sau în locuri precum şcoli, închisori, cazărmi...

Prin urmare, mai general, contextele în care multilingvismul coexistă cu utilizarea jargonului merită o atenţie deosebită atât din partea argotologului, cât şi a lingviştilor preocupaţi de contactele dintre limbi.

Acest număr al revistei Argotica intenţionează să reflecteze asupra acestui subiect, punând următoarele întrebări:


- care sunt relaţiile teoretice sau sociolingvistice dintre plurilingvism şi jargon;

- modul în care au fost create jargoanele împărtăşite de comunităţile multilingve;

- modul în care limbile minoritare pot deveni modele pentru variantele de jargon;

- modul în care plurilingvismul poate reînnoi jargonul vechi;

- care sunt tendinţele limbilor în contact şi cum contribuie la crearea neologică a lexicului şi morfologiei derivaţionale a jargoanelor;

- care este istoria etimologică a lexemelor din jargoanele care au fost create datorită coexistenţei a două sau mai multe limbi;

- modul în care jargonul poate deveni o punte de legătură între limbile populare şi cele standard;

- în ce mod se lexicalizează diferenţele de limbă în jargoane.


Contribuţiile care se concentrează pe datele lingvistice vor fi în mod deosebit apreciate.

 

Câteva referinţe bibliografice:

Conde Oscar, Lunfardo: Un estudio sobre el habla popular de los argentinos, Ediciones Taurus, Buenos Aires, 2011.

Goudaillier Jean-Pierre, Comment tu tchatches ! Dictionnaire du français contemporain et des cités, Paris, Maisonneuve et Larose, 1997.

Goudaillier Jean-Pierre, „Le français face aux bilinguismes et aux métissages culturels”. In: Quelles perspectives pour la langue française? Histoire, enjeux et vitalité du français en France et dans la francophonie, Rennes: Presses universitaires de Rennes, 2004 (URL: <http://books.openedition. org/pur/31778>).

Matras Yaron, „Sondersprachliche Hebraismen. Am Beispiel der südwestdeutschen Viehhändler-sprache”. In: Klaus Siewert (Hrsg.), Sondersprachen: Rotwelschdialekte, Wiesbaden, Harrassowitz, 1996, pp. 43-58.

Matras Yaron (ed.), The Romani Element in Non-Standard Speech, Wiesbaden, Harrassowitz, 1998.

Nachama Andreas, Jiddisch im Berliner Jargon oder Hebräische Sprachelemente im deutschen Wortschatz, Stapp-Verlag Berlin, 2000.

Sanga Glauco, „Estetica del gergo. Come una cultura si fa forma linguistica”. La ricerca folklorica, 19, 1989, pp. 17-26.

Scala Andrea, „La componente romaní nel baccài di Guardiagrele: rileggendo le raccolte di Ugo Pellis ed Ernesto Giammarco”. In: F. Cugno, L. Mantovani, M. Rivoira, M. S. Specchia (a cura di), Studi linguistici in onore di Lorenzo Massobrio, Torino, Istituto dell’Atlante Linguistico Italiano, 2014, pp. 909-921.

Scala Andrea, „Gerghi storici nell’Italia settentrionale odierna”. In: R. Raus & L. Bălă, Sul gergo nel XXI secolo. Despre argou în secolul XXI. Sur l’argot au XXIe siècle, Colecţia Argotolog, 1, Craiova, Universitaria, 2016, pp. 47-58.

Wolf Siegmund A., Wörterbuch des Rotwelschen (Deutsche Gaunersprache), Bibliographisches, Institut Mannheim, 1956.


Calendar

- 15 aprilie 2020: trimiterea propunerilor

- 10 mai 2020: evaluarea propunerilor şi notificarea autorilor

- 25 iulie 2020: trimiterea articolelor

30 octombrie 2020: termen pentru finalizarea articolelor care au avut nevoie de modificări

- 30 noiembrie 2020: publicarea online a revistei.

 

Cerinţe pentru propuneri:

- Numele şi prenumele autorului

- Afiliere (universitate / instituţie, facultate, departament, echipă de cercetare, laborator etc.)

- Titlul propunerii

- Rezumat (200-250 cuvinte)

- 3-5 cuvinte-cheie

- Bibliografie minimală (5 titluri)

 

 

Contacte pentru trimiterea propunerilor:

 

Andrea Scala, Responsabil de număr (pentru propunerile în italiană):

andrea.scala@unimi.it 

 

Laurenţiu Bălă (pentru propunerile în franceză, spaniolă şi engleză): 

lbala@central.ucv.ro 

 

Pagina web a revistei: https://litere.ucv.ro/litere/ro/content/argotica.